Ceva ca cartea lui Suzanne Collin "Jocurile de foame" funcționează ca un exemplu de distopie, deoarece cuvântul se referă la o situație opusă unei utopii. Dystopia se referă, de obicei, la un gen de literatură, adesea în o categorie speculativă, într-un context futurist care descrie deznădejdea sau consecința unui dezastru cataclismic. În timp ce filmele și alte materiale media ilustrează imagini distopice, genul a devenit popular printre iubitorii de cărți.
În timp ce seria de cărți, cum ar fi "Jocurile de foame", au câștigat popularitate la începutul secolului XXI, literatura distopică are o istorie lungă. De exemplu, cărți precum "Lumea curajoasă a lui Aldous Huxley", "1984" a lui George Orwell și "Fahrenheit 451", Ray Bradbury, se axează pe teme distotopice cu probleme precum guvernele totalitare. Multe lucrări de literatură dystopian se concentrează asupra contextelor culturale și politice care creează astfel de setări non-ideale. Setările dystopian au multe din aceleași caracteristici ca și setările utopice prin aceea că prezintă circumstanțele cele mai extreme, cu excepția faptului că lucrările distopice nu dispun de aspectele egalitare și armonioase ale vieții care culorează literatura utopică. În afară de reflectarea unui exemplu extrem de fenomen sociocultural real al zilei, literatura distopică oferă adesea o lecție de viață cu o chemare implicită la acțiune.