În psihologie, o relație funcțională este o relație în care valoarea unei părți este dependentă de valoarea unui al doilea. O relație este considerată funcțională atunci când există respect, responsabilitate și reziliență. O relație funcțională oferă un mediu sigur din punct de vedere emoțional pentru persoanele implicate și respectă intimitatea spațiului.
O relație este clasificată fie funcțională, fie disfuncțională, deși relațiile funcționale chiar prezintă aspecte ale disfuncției la un moment dat. Pentru a face relația funcțională, părțile într-o relație rămân angajate în relație și se adaptează provocărilor și dezamăgirilor pe parcursul relației.
Factorii care compromit o relație funcțională includ repartizarea vina, amenințările de a ieși din relație și dominația. Lipsa de iertare și deținerea zgomotelor contribuie în mod semnificativ la o relație disfuncțională. Argumentele câștigătoare sau pierdute sunt caracteristice unei relații disfuncționale. Proprietatea emoțională a celeilalte persoane duce și la un mediu disfuncțional.
Într-o relație funcțională, părțile se sprijină reciproc, îngrijind și acceptând visele celeilalte părți. Relațiile funcționale se bazează pe loialitate, ceea ce înseamnă că membrii se confundă unul cu celălalt, fără a dezvălui lucruri intime către cei din afară fără acordul celuilalt. Într-o relație funcțională, părțile se ascultă unul pe altul și acceptă opiniile opuse. Relațiile funcționale permit părților să crească și să se schimbe.
