Căldura de vaporizare este cantitatea de energie necesară pentru a transforma o substanță de la o stare lichidă la o stare gazoasă fără a schimba temperatura. O substanță cu o temperatură ridicată de evaporare durează mai mult pentru a transforma între două state.
Căldura de evaporare depinde în principal de rezistența legăturilor intermoleculare. Substanțele cu legături intermoleculare puternice sunt mai susceptibile de a avea o căldură de evaporare mai mare decât cele cu cele mai slabe. Atunci când o substanță atinge punctul de fierbere, temperatura acesteia staționează până când toată substanța este transformată într-un gaz. Toată energia termică exercitată asupra substanței este utilizată pentru ruperea legăturilor intermoleculare. Aici apare relația dintre căldura de evaporare și rezistența intermoleculară.
