Norii servesc ca reflectoare ale radiației solare, numită și insolare, care este energia radiată de la soare care se propagă prin atmosfera Pământului. Cu toate acestea, măsura în care un nor individual reflectă insolația depinde de grosimea sa, deoarece norii subțiri reflectă mai puțin insolație decât norii groși.
Nori înalți, inclusiv cirrus, cirrostratus și cirrocumulus, se găsesc peste 20.000 de picioare. Aceste nori sunt compuse în principal din particule de gheață suspendate și au tendința de a fi foarte subțiri. Această subțire permite ca cea mai mare parte a soarelui să treacă prin nori de tip cirrus, fără a pierde multă energie datorită reflexiei.
Nori medii, inclusiv altocumulus și altrostratus, se găsesc între 6500 și 23000 de picioare. Norii de Altocumulus constau din picături de apă, în timp ce norii alostumulului constau din picături de gheață și apă. Norii altocumulus tind să fie mai groși decât norii altostratus, și ambele tipuri de nori tind să fie mai groase decât norii de tip cirrus. Ca atare, norii de mijloc tind să reflecte o proporție mai mare de insolare decât norii înalți.
Nori joși, inclusiv stratus, nimbostratus și cumulus, se găsesc sub 6000 de picioare. Aceste nori sunt în întregime compuse din picături de apă. Grosimea lor determină reflectarea unei proporții mari de insolare care atinge această altitudine mică.
Norii cumulonimbus, denumiți și nori de furtună, tind să reflecte cea mai mare proporție de inoculare. Altitudinea lor variază de la apropierea suprafeței Pământului la peste 50.000 de picioare.