Pericolele acetonului se datorează în principal toxicității și inflamabilității acestuia. Când peste 200 de mililitri de acetonă este ingerată în organism, ficatul nu poate să-l descompună. Infecția cu acetonă este, în general, cauzată de foamete, supraexpunere chimică sau diferite tipuri de boli metabolice.
Vizibil, acetona arată ca un lichid limpede și are un miros similar cu cel care îndepărtează unghiile. Atunci când acetona pură este expusă la aer, se evaporă rapid. Deoarece acetona este o substanță chimică foarte inflamabilă în formă lichidă și gazoasă, este periculos să se folosească în jurul unei surse de flacără deschisă. Acetona se găsește în numeroase produse de uz casnic, cum ar fi frecarea alcoolului, lustruirea unghiilor și lustruirea mobilierului.
De asemenea, organismul uman produce în mod natural acetonă în procesul de descompunere a grăsimilor. O dietă cu conținut scăzut de grăsimi duce în general la un nivel mai ridicat de acetonă naturală în organism. Atunci când corpul uman este expus la niveluri ridicate de acetonă, poate duce la simptome ușoare și severe de otrăvire cu acetonă.Ingerarea accidentală sau inhalarea acetonă pentru perioade scurte de timp poate duce la iritarea plămânului, gâtului sau a ochilor. Niveluri ridicate de acetonă pot provoca, de asemenea, intoxicație, greață și vărsături. Expunerea intensă la acetonă este, de asemenea, cunoscută pentru a provoca comă, crize convulsive, leziuni renale și deces.
