Pini au fost adaptate pentru vremea de iarnă și pentru un sezon de creștere mai scurt cu o formă conică de copaci care le permite să vărce zăpadă și să rămână verde pe tot parcursul anului, astfel încât să poată produce alimente prin fotosinteză la începutul primăverii. De asemenea, frunzele în formă de ac reduc pierderea de umiditate.
Pădurea sau taiga boreală din nordul Americii de Nord și din Eurasia au în cea mai mare parte arbori de conifere. Conifere înseamnă conuri rulante și este un alt cuvânt pentru pin. O mare parte din această zonă a fost acoperită anterior de ghețari și are încă un permafrost subteran. Iarna poate dura până la șase luni, iar verile durează între 50 și 100 de zile. Copacii din aceste regiuni se adaptează pentru a supraviețui condițiilor climatice.
Iarna înghețată împiedică plantele să ia apă. Acele de pin, cu suprafața lor mică, reduc pierderea de apă prin transpirație. Acele de pin au o acoperire cerată, care le protejează de vânturile uscate și de cantități mici de sevă care altfel ar putea îngheța. Acele de pin conțin, de asemenea, un produs chimic care împiedică animalele să le mănânce. Culoarea întunecată a acelor ajută pini să absoarbă căldura de la soare, care din nou ajută la fotosinteza la începutul primăverii.
Un alt motiv pentru care pinii sunt verzui se datorează faptului că, dacă au frunze de tip foioase care cad în toamnă, ar trebui să cheltuiască multă energie în sezonul lor de creștere scurt, producând frunze noi.
