Teoria motivării lui Abraham Maslow afirmă că oamenii sunt motivați de o ierarhie a nevoilor: ei acționează pentru a îndeplini nevoile fundamentale de supraviețuire înainte de a răspunde nevoilor sau dorințelor mai avansate. Această ierarhie este în formă de piramidă nivelurile inferioare ocupate de nevoi fizice, fiziologice cum ar fi alimente, apă și adăpost. Auto-actualizarea este la vârful piramidei nevoilor.
Ordinea nevoilor din ierarhia lui Maslow, de la cele mai esențiale și de la cele mai complexe la cele mai complexe, este nevoile fiziologice, urmate de nevoile de securitate pentru siguranță, apoi de nevoile sociale precum iubirea și apartenența. Ierarhia progresează în funcție de nevoile legate de stimă și recunoaștere și, în final, de auto-actualizare. Potrivit lui Maslow, fiecare necesitate precedentă trebuie îndeplinită pentru a ajunge la auto-actualizare, care este o stare în care o persoană holistică sănătoasă își poate realiza întregul potențial.
Maslow a subliniat mai întâi teoria sa motivațională în lucrarea sa din 1943, "O teorie a motivației umane", și o carte ulterioară, "Motivarea și personalitatea".
Cercetările și teoriile lui Maslow reprezintă o schimbare în domeniul psihologiei. În loc să se concentreze asupra anomaliilor, psihologia umanistică a lui Maslow se referă la dezvoltarea normală a oamenilor obișnuiți.
Teoria motivării lui Maslow presupune că oamenii sunt în permanență doritori. De îndată ce o persoană atinge obiectivele, el sau ea este motivată să ajungă la alte niveluri de nevoie.
