Natura se referă la trăsături și caracteristici moștenite sau genetice de origine, în timp ce hrănirea se referă la trăsături și calități care sunt învățate de organisme pe măsură ce cresc. Termenii "natură" și "hrănire" din multe subcategorii diferite în domeniul psihologiei. Aceste categorii se încadrează în câteva abordări și teorii diferite, care colaborează pentru a descrie caracteristicile complexe ale oamenilor și animalelor.
Unele caracteristici sau abordări sunt considerate elemente ale naturii, în timp ce altele includ trăsături derivate dintr-un mediu de cultivare. Abordarea biologică favorizează o viziune naturalistă asupra trasaturilor umane și animale. Această abordare utilizează raționamentul biologic pentru a explica moștenirea și dispersia genetică a caracteristicilor-cheie care permit oamenilor și animalelor să se reproducă, să realizeze acțiuni, să ia decizii și să se mute. Cei care urmăresc abordarea biologică atribuie aceste calități geneticii, hormonilor și substanțelor chimice neurologice.
Psihanaliza este o altă abordare care descrie comportamentul uman prin trasaturi naturale. Cei care aderă la această filosofie cred că trăsăturile și genele conduc emoțiile și acțiunile umane de bază, cum ar fi comportamentul sexual și agresiunea.
În capătul opus al spectrului se află behaviorismul, care afirmă că toate comportamentele învățate de oameni și animale sunt rezultatul mediului înconjurător. De asemenea, abordarea umanismului urmărește satisfacerea nevoilor de bază ale trasaturilor învățate.