O generalizare sociologică este actul de stabilire a standardului de comportament în setările sociale bazat pe un comportament comun. De asemenea, generalizarea sau asumarea statutului, generalizările sociologice nu sunt dovedite științific și lasă loc pentru eroare și perpetuarea stereotipurilor. Multe generalizări sociologice înconjoară rasa, vârsta, starea civilă, preferința religioasă, sexul, statutul economic și ocupația unei persoane.
Generalizările sociologice pot fi de asemenea definite ca declarații sau principii pe care oamenii le perpetuează pe altele bazate pe locația geografică. De exemplu, dacă cineva este dintr-o zonă rurală, o generalizare sociologică este aceea că persoana are un accent sudic, vorbeste mai lent sau chiar servește într-o ocupație în cadrul sectorului agricol. Aceste generalizări grupează oamenii împreună pe ipoteze sau stereotipuri față de recunoașterea individualismului.
Discriminarea bazată pe stereotipuri, atât în contextul social, cât și la locul de muncă, poate apărea și ca rezultat al generalizărilor sociologice. Deși sociologii cu publicația Sociologie zilnică arată o distincție clară între generalizări și stereotipuri. Un exemplu de presupunere sociologică poate include observarea cuiva purtând o uniformă de poliție și presupunând că persoana respectivă este de fapt un ofițer de poliție. Un stereotip se dezvoltă atunci când aceeași persoană presupune că doar pentru că cineva poartă o uniformă de poliție, că el sau ea este strictă sau nu poate îndoi regulile.
