Scopul principal al Conferinței de pace de la Paris a fost de a elabora un tratat de pace pentru a pune capăt războiului mondial I. Delegați la conferință au reprezentat națiunile care s-au opus Alianței germane. Principalul rezultat al conferinței a fost semnarea Tratatului de la Versailles.
Delegații britanici și francezi de la Conferință au susținut termenii dure ale tratatului care ar obliga Germania să plătească despăgubiri de aproape 32 de miliarde de dolari. Delegația americană, președintele Woodrow Wilson, sa opus pedepselor dure, preferând participarea germană la Liga Națiunilor. Italia și Japonia au favorizat reparațiile punitive, iar Rusia a fost exclusă de la conferință, deoarece Anglia și Franța au refuzat să recunoască guvernul sovietic.
Tratatul de la Versailles a cerut Germaniei să plătească sume mari de bani, să renunțe la mari părți de pământ și să se supună Ligii Națiunilor. Delegații germani s-au opus cerințelor tratatului, dar au dat-o în cele din urmă și au semnat-o.
Statele Unite nu au semnat Tratatul de la Versailles, în ciuda sprijinului președintelui Wilson al Ligii Națiunilor. Senatul SUA a refuzat să ratifice tratatul și a semnat un acord separat de pace cu Germania, Tratatul de la Berlin. Alte tratate elaborate și semnate la Conferința de Pace de la Paris includ Tratatul de la Saint-Germain, Tratatul de la Trianon, Tratatul de la Neuilly și Tratatul de la Sevres.
