Sentimentul de atingere este important deoarece permite animalelor să obțină informații despre împrejurimile lor atunci când celelalte simțuri nu sunt adecvate. Unele animale se bazează pe simțul atingerii mai mult decât alții. În mod obișnuit, animalele cu un sentiment de vedere foarte slab dezvoltă un sentiment remarcabil de atingere.
Sensul atingerii este prima cale senzorială care se dezvoltă la animale. Sensul de atingere distinge între o varietate de stimuli fizici, incluzând temperatura, presiunea și textura. Acest lucru ajută animalele să găsească alimente prin atingere în locuri unde vederea nu oferă niciun ajutor. De exemplu, multe pești și broaște țestoase care trăiesc în apă murdară se bazează foarte mult pe simțul lor de atingere pentru a capta prada. Multe dintre aceste creaturi dezvoltă antene sau protuberanțe cărnoase care le permit să simtă și mai multe obiecte în mediul lor.
Oamenii se bazează pe simțul lor de atingere în multe feluri, cum ar fi determinarea temperaturii apei, determinarea prospețimii sau maturității fructelor sau simțirea texturii unui articol de îmbrăcăminte. Simțul atingerii ajută de asemenea la alertarea oamenilor la leziunile pe care le-au suferit. Senzația de durere ajută la alertarea oamenilor la stimuli fizic traumatici, astfel încât să poată rectifica problema.
