Potrivit datelor National Snow & Ice Data Center, predicția viscolă se bazează pe modelarea sistemelor meteorologice, precum și pe prezicerea temperaturilor. Când un sistem meteorologic se deplasează printr-o zonă care se confruntă cu temperaturi apropiate sau sub-îngheț, poate crea potențial pentru orice, de la înghețarea ploii o viscolă plină de viață.
Încălzirea puternică a zăpezii, care crează viscole, poate fi greu de anticipat în avans. Un model de computer ar putea indica un sistem meteorologic umed care se va deplasa într-o zonă și ar putea indica temperaturile care se încadrează într-un domeniu care ar putea produce cantități semnificative de zăpadă. Cu toate acestea, calendarul exact al acestor evenimente meteorologice poate însemna diferența dintre picioarele zăpezii și o ploaie rece și umedă.
În plus, o furtună care se deplasează într-o zonă care a văzut deja zăpadă puternică poate crea o viscolă la sol, deoarece vânturile puternice suflă zăpadă și creează condiții periculoase. Din acest motiv, serviciul meteorologic național emite ceasuri meteorologice cu mult înainte de furtuni de iarnă potențial periculoase, permițând publicului să-și adapteze planurile și să ia măsuri de precauție. Cu toate acestea, sistemele care produc viscole ar putea fi dificil de modelat și de prezis mai mult de 24 de ore în avans, mai ales în zonele din țară care nu sunt folosite pentru vremea de iarnă severă.
