Corpurile pescarilor se adaptează pentru a permite diverselor specii să prospere în habitatele lor. De exemplu, corpul cilindric și raționalizat al unui macrou permite acestuia să înoate rapid și continuu în curenți. Un anghilă de moraj, fiind un înotător lent, are un corp asemănător cu șarpele, care îi permite să se ascundă în crăpături de prădători.
Peștii au modele de culori diferite care le permit să se amestece mai ușor în mediile lor. Un fluturaș schimba culorile pentru a se amesteca în împrejurimile sale, pentru a surprinde prada și pentru a se ascunde de dușmani. Unii pești au semne pe corpul lor pentru a crea iluzii, prădători confuze și pradă. Majoritatea peștilor marini de pe fundul mării pot produce lumină prin bioluminescență, care poate fi folosită pentru a atrage pradă sau potențiali colegi.