Filtrarea este o metodă de separare a impurităților solide de lichid, permițând lichidului să treacă printr-un filtru care constă, de obicei, dintr-un material poros, cum ar fi vată, hârtie, vată de sticlă sau azbest. > Filtrul captează particule solide și dimensiunea porilor sau orificiilor sale determină ce particule trec prin ele. Apa curge prin material la o viteză mică.
Filtrul permite trecerea apei în timp ce reține substanța cea mai solidă. Procesul de filtrare se face de obicei în mod repetat, pentru a se asigura că particulele nedorite sunt îndepărtate din apă. Metoda de filtrare a apei printr-un pat granular se numește filtrare lentă a nisipului. Aceasta este cea mai veche metodă de filtrare, dar este încă folosită astăzi în fabricile municipale de tratare a apei.
În sistemele moderne de filtrare este utilizat un filtru multimedia. Materialul constitutiv primar al filtrului este carbonul, care formează un bloc solid, spre deosebire de filtrele cu nisip structurate slab. În afară de carbonul solid, filtrul de apă include și alte substanțe media. Curăță apa prin procese chimice și fizice. Din punct de vedere chimic, filtrul multimedia efectuează adsorbție, în care încărcătura atomică a carbonului determină particulele să abandoneze legătura cu apa și să se atașeze chimic la filtru. Din punct de vedere fizic, filtrul blochează particule nedorite prin structurile sale moleculare care sunt mai mari decât apa. În laboratoarele de chimie organică, filtrarea prin aspirație și filtrarea gravitațională sunt utilizate pe scară largă.
