Ciclul de rocă este transformarea unui tip de stâncă în altul prin căldură, presiune, intemperii și eroziune. În primul rând propus de James Hutton la sfârșitul secolului al XVIII-lea, ciclul este un proces continuu afectează piatra care compune munți, precum și stâncă adânc sub suprafața Pământului. Cu toate acestea, este important să realizăm că nu toate rocile trec prin fiecare etapă a ciclului.
Piatra igneoasă este adesea recunoscută ca punct de plecare al ciclului. Se formează atunci când magma se răcește, fie deasupra sau dedesubtul solului, și se solidifică în formă cristalină. Dacă roca igienă este deasupra suprafeței, vremea și eroziunea pot rupe piatra în sedimente. Timpul și presiunea cimentează piesele împreună în roci sedimentare. Dacă se află sub crusta Pământului, roca igienică poate deveni rocă metamorfică. Trebuie să fie încălzită la o temperatură de 300 până la 700 de grade Celsius pentru ca această transformare să aibă loc. Această schimbare poate fi realizată și prin căldura generată de mișcarea plăcii tectonice.
Prin căldură și presiune, roca sedimentară se poate transforma, de asemenea, în rocă metamorfică. Încălzirea și eroziunea pot face roci sedimentare în roci ignifuge. Stânca metamorfică se poate topi în magmă și poate deveni rocă calcaroasă; poate trece printr-un proces de intemperii și compactare pentru a deveni rocă sedimentară.
