Ordinea socială este menținută de oamenii cu cele mai mari resurse politice, economice și sociale. Potrivit teoreticianului politic Karl Marx, puterea este distribuită neuniform în societate, ceea ce înseamnă că ordinea socială este condusă de un număr de elită în detrimentul majorității. Ordinea socială poate fi constructivă atunci când este atinsă prin participarea voluntară a clasei majoritare. Este opresiv când este administrat printr-un guvern autoritar.
Noțiunea că membrii de elită ai societății mențin ordinea socială se numește teoria conflictelor. Conform acestei teorii, ordinea socială apare din cauza conflictelor dintre clasa muncitoare, proletariat și clasa de elită. Clasa de elită bogată și puternică forțează ordinea socială asupra clasei muncitoare, controlând accesul la resurse și dezvoltând programe care sunt benefice numai pentru interesele lor, spre deosebire de interesul majorității. Ca urmare, apare conflictul între cele două clase, ceea ce duce în cele din urmă la o revoluție socială și la restructurarea ordinii sociale.
Având în vedere natura complexă a societății și gama largă de valori exprimate de fiecare grup, ordinea socială este supusă schimbării în orice moment. Istoria a arătat modul în care membrii diferitelor grupuri rasiale, sexuale, religioase, politice și economice au redefinit ordinea socială prin revoluția socială.