Specietatea apare atunci când organismele se diferențiază după ce se confruntă cu diferite seturi de presiuni asupra mediului. Organismele aparțin unor specii diferite atunci când nu se mai pot intercala pentru a produce descendenți viabili.
În general, biologii definesc tipurile de specie prin gradul în care grupurile sunt separate. În specia alopatrică, o barieră separă grupurile și ele încep să evolueze independent, deoarece se confruntă cu medii diferite. Procesele geologice, cum ar fi distrugerea punților terestre sau a formațiunilor montane, duc adesea la o speciație când grupurile de indivizi se separă. Specia allopatrică poate apărea și atunci când habitatele devin fragmentate datorită activităților umane. Când organismele părăsesc o populație și colonizează o insulă, ele se pot confrunta cu condiții diferite decât pe continent, ceea ce are drept rezultat formarea a două specii.
Specia simpatică apare atunci când indivizii locuiesc în aceeași zonă. Acest lucru se întâmplă de multe ori cu plantele, deoarece acestea sunt predispuse la dezvoltarea unor seturi suplimentare de cromozomi omologi, ceea ce le face incapabili să producă urmași viabili unul cu altul. Prin acest mecanism, speciație poate apărea chiar dacă persoanele fizice nu sunt separate fizic. La animale, specia simpatică are loc atunci când organismele încep să exploateze diferite elemente de prada și nu intră niciodată în contact cu alți membri ai speciei.
Pe lângă aceste mecanisme naturale, specia artificială poate fi indusă de oameni care reproduc împreună organisme pentru anumite trăsături. Dachshunds, de exemplu, au fost crescuți pentru statura lor scurtă, ceea ce le-a permis să vâneze mici mamifere care trăiau în burrows.
