Procesul de osmoză accelerează atunci când temperatura crește, la fel ca în cazul oricărui proces de difuzie generală. În timp ce procesul de difuzie este mai aleator decât cel al osmozelor, ambele procese se bazează pe mișcarea particule pentru a atinge echilibrul. Ca regulă generală, particulele se deplasează mai repede când sunt la temperaturi ridicate și se mișcă mai încet atunci când sunt la temperaturi reduse.
Osmoza și difuzia sunt procese fizice similare, iar reacția lor la creșterea temperaturilor este, în mod evident, similară. Când două soluții sunt în contact unul cu celălalt, particulele se deplasează aleatoriu în jurul ambelor soluții, atingând eventual o distribuție egală a celor două soluții. Când acest proces este furnizat cu mai multă energie sub formă de căldură liberă, moleculele tind să se miște mai repede decât înainte. Acest lucru accelerează procesul și face procesul de difuzie mai rapid.
Prin contrast, osmoza este un tip de difuzie care are loc pe o membrană semi-permeabilă. Cu toate acestea, ca și în cazul difuziei, creșterea temperaturii accelerează procesul. Acest lucru are implicații importante asupra organismelor vii, în special a celor care trăiesc în climă fluctuantă.
Rata de osmoza este in general masurata in ceea ce priveste presiunea osmotica, dar diferite autoritati folosesc scale de referinta diferite. Presiunea osmotică se referă la tendința unei soluții de a se amesteca cu soluții mai puțin concentrate.