În timpul fotosintezei, plantele produc glucoză și oxigen din dioxid de carbon și apă. Pentru a face acest lucru, au nevoie de energie sub formă de lumină de la soare. În timp ce plantele folosesc glucoza ca energie, oxigenul intră în atmosferă pentru a fi utilizat de alte organisme.
În timpul fotosintezei, o substanță chimică numită clorofilă absoarbe energia luminii și încurajează o reacție între dioxidul de carbon și apă care are ca rezultat glucoza și oxigenul. Oxigenul este expulzat ca produs rezidual din instalație și intră în atmosferă. După producerea glucozei, plantele o convertesc în piruvat, care apoi generează adenozin trifosfat sau ATP, care este folosit ca energie pentru respirația celulară.Această reacție este capabilă să aibă loc odată cu intrarea apei în rădăcinile plantei, iar dioxidul de carbon intră prin stomatele de pe frunze. Există celule care protejează stomatele care permit să intre dioxidul de carbon și să părăsească oxigenul. Atunci când lumina intră în plante, excită clorofila și îi determină să-și piardă un electron și să genereze o sarcină pozitivă. În timpul acestui proces, moleculele de apă se împart și energia este transferată la ATP. Cele două reacții chimice implicate sunt condensarea, care implică divizarea moleculei de apă și oxidarea, care promovează transferul de electroni. Pe lângă reacțiile dependente de lumină, plantele pot trece prin reacții independente de lumină.