Un vacuole conține un sac cu umplutură fluidă care stochează săruri, apă, minerale, nutrienți, pigmenți și proteine într-o barieră membranară numită tonoplast. Vacuoles poate conține, de asemenea, deșeuri care fac ca gustul plantei să fie amar pentru animale.
Vacuolele folosesc apă pentru a dezvolta presiunea hidrostatică, ceea ce ajută la menținerea rigidă a plantei. Ele depozitează substanțe chimice nutritive și non-nutritive și molecule complexe de defalcare. Apa poate trece liber și în afara vacuolelor, dar alte molecule mici sunt stocate în ele. Vacuoles produce deseuri de deșeuri, protejând restul celulei de plante de contaminare. Celulele de depozitare din semințe pot stoca proteine, grăsimi și carbohidrați în vacuole timp de mai mulți ani, până când are loc germinarea. O singură celulă de plante poate conține mai mult de un fel de vacuol.
Vacuolele din celulele plantelor sunt mult mai mari decât cele din celulele animalelor. Un vacuole foarte mare indică, de obicei, că celula de plantă a încetat să crească. Mediul din interiorul unui vacuol este ușor acid, în timp ce restul celulei vegetale este ușor alcalin. Când un vacuol într-o celulă de plante conține toată apa de care are nevoie, planta se ridică într-o stare turbidă. O plantă înfloritoare își păstrează cea mai mare parte a formei datorită pereților celulari, chiar dacă vacuolele sale se micșorează. Când planta primește din nou apă, vacuolele se umple și planta își recapătă forma.