Ce a contribuit Isaac Newton la știință?

Cea mai mare contribuție a lui Isaac Newton la știință a fost legea universală de gravitație, în care a descris legile gravitației după ce a văzut un măr dintr-un copac. Potrivit legendei Encyclopædia Britannica, legea gravitației lui Newton sugerează că masele mai mari atrag mai mult și că distanța dintre mase afectează cantitatea de gravitate experimentată de fiecare masă, reducând-o pe pătratul distanței.

Legea universală de gravitație a lui Isaac Newton a explicat de ce planetele s-au răsturnat în jurul Soarelui și au condus la dezvoltarea legilor mișcării. Cele trei legi ale mișcării au fost critice pentru evoluția științelor, deoarece au introdus noi modalități de înțelegere a fenomenelor în lumea naturală. Prima lege a afirmat că un obiect continuă să avanseze dacă nu a acționat de o forță exterioară. De exemplu, dacă o mașină care se deplasează la 60 de mph se oprește brusc, mașina ar deveni un corp în repaus, dar obiectele din interiorul mașinii ar continua să se deplaseze direct la 60 mph. A doua lege a mișcării explică faptul că cantitatea de schimbare a mișcării unui obiect depinde de cantitatea de forță care acționează asupra acestuia. În sfârșit, a treia lege a mișcării, care este cea mai recitată lege a lui Newton, afirmă că fiecare acțiune are o reacție egală, dar contrară.