Relațiile simbiotice pe tundră includ parazitismul nematodic pe caribu, mutualismul bacterian cu plante pitcher și comensalismul nematodelor asupra muștelor negre. Simbioza este dependența pe termen lung a unei specii de o alta clasificată prin efectul asupra gazdă. Parazitismul provoacă răniri, comensalismul nu are niciun efect aparent și mutualismul oferă beneficii.
Amensalismul este o formă de simbioză non-gazdă între două specii care rănesc sau distrug un organism și lăsându-l pe cel de-al doilea neafectat. Concurența apare atunci când un organism fitter monopolizează o sursă de hrană sau o nișă. Antibioza apare atunci când o secreție a unui organism dăunează unei secunde.
Plantele de castane oferă carcase dezintegratoare bogate în nutrienți pentru mlaștini. Tantarii nu pot procesa acelasi aliment pana cand mucegaiul le sparge in particule mai mici. Densitatea tantarilor nu afecteaza midgele, dar cresterea densitatii midge imbunatateste sansele tantarilor de a supravietui. Această relație este un exemplu de commensalism, mai degrabă decât amensalism competitiv.
Comensalismul pur este rar, deoarece exemplele tipice se referă la o relație care nu este gazdă. O definiție mai largă a comensalismului include comportamentul adaptabil de capcană utilizat de vulpea arctică, deoarece urmează un urs polar pentru a alimenta rămășițele uciderii sale. Ursul polar nu este afectat, iar vulpul arctic beneficiază, dar nu există o relație de lungă durată între cele două specii. Un alt exemplu este răspândirea răspândită a lichenilor de către mamifere și păsări. Transportatorul nu este afectat, dar populația de licheni crește.
Comensalismul se dovedește adesea parazitism sau mutualism, deoarece cercetarea mai recentă identifică un prejudiciu necunoscut anterior sau beneficii pentru gazdă.
