Câteva exemple de hotărâri corecte sunt deciziile care se bazează pe o examinare a faptelor reale și complete ale problemei, reprezintă corectitudinea tuturor, sunt dictate de principii etice sănătoase și nu aduc prejudicii părților dezavantajate. O judecată corectă sau etică este de asemenea una care nu este incompatibilă cu legile existente și cu normele acceptate, cu excepția cazului în care un motiv urgent și convingător a forțat procesul de luare a deciziilor să ia în considerare soluții alternative. O componentă primordială a procesului decizional etic este aceea că trebuie să respecte drepturile fundamentale ale omului.
Filosoful din secolul al XVIII-lea, Immanuel Kant, a susținut că deciziile și acțiunile ar trebui să se bazeze pe conceptul de universalizare. Dacă o acțiune reprezintă una pe care cel care ar vrea să o vadă să devină o lege universală și să fie urmată de întreaga umanitate, atunci este acțiunea potrivită. Kant a subliniat, de asemenea, că o acțiune sau o decizie nu ar trebui să se bazeze pe opinia că o ființă umană este un mijloc de a se încheia. În acest fel, Kant a pus ideea că este din punct de vedere moral greșit să exploatezi un alt individ sau grup în urmărirea interesului propriu sau a câștigului.
