Convingerile legale includ ideea că ordinul a fost cea mai importantă preocupare umană și că oamenii sunt în mod inerent răi. Legalismul era o filozofie clasică chineză fondată de Hsun Tzu și dezvoltată în timpul secolului al IV-lea î.Hr.
Legitimismul era un sistem contrastant față de taoismul, care se înclina spre anarhie și confucianismul, care credea în bunăvoință. Legalismul credea că un bun guvern era posibil numai dacă ar fi ignorate idealurile imposibile ale tradiției și ale umanității. Legionarii credeau că ideile educației, nobilimii și eticii erau inutile în îmbunătățirea condiției umane. În schimb, ei credeau că oamenii ar putea fi îmbunătățiți numai de un guvern puternic.
Legitimismul a păstrat convingerea că un guvern puternic ar putea exista numai cu un cod strict de drept și cu o forță de poliție imparțială care să pună în aplicare aceste legi. Mai mult, forța de poliție era așteptată să pedepsească chiar și cea mai mică crimă. Legitimismul a fost deci un sistem total de credințe. Fondatorul ei, Hsun Tzu, credea că oamenii erau în mod inerent egoiști și înclinați spre tulburarea socială.Potrivit lui Hsün Tzu, moralitatea era ceva ce trebuia pus în aplicare, deoarece nu există în natură. Singura modalitate de a impune moralitatea, conform acestui sistem, a fost aceea de a pedepsi cu consecvență cu asprime pentru orice infracțiune.
