Proprietățile fizice și chimice ale oțetului includ formula chimică, densitatea, punctul de fierbere și congelare și pH-ul. Oțetul este în esență o soluție apoasă diluată, compusă din acid acetic și apă. Se supune mai multor procese, inclusiv fermentarea alcoolică și fermentarea acidă, pentru a-și asuma starea naturală.
Proprietățile oțetului, în special calitățile sale fizice, variază în funcție de tipul și cantitatea de minerale, vitamine, fibre și compuși organici utilizați pentru producerea acestuia. Aceste elemente produc mici variații de culoare, nivel de aciditate și valoare nutritivă. Formula chimică a oțetului este una dintre proprietățile chimice de bază. Formula chimică se referă la compoziția chimică a acidului acetic, deoarece oțetul este în esență o soluție diluată a acestui acid. O singură moleculă de acid acetic conține doi atomi de carbon, patru atomi de hidrogen și doi atomi de oxigen. Densitatea este o proprietate fizică, definită ca masa pe unitatea de volum a soluțiilor. Densitatea variază în funcție de compoziția oțeturilor, dar este analizată și măsurată utilizând un hipermetru. În plus față de densitate, oțetul are, de asemenea, o greutate specifică. Greutatea specifică se referă la raportul dintre densitate și densitatea unei substanțe controlate, cum ar fi apa. Oțetul are, de asemenea, proprietăți ale punctelor de fierbere și de congelare, care variază în funcție de conținutul de acid acetic. Oțetul are, de asemenea, un pH sau potențial nivel de hidrogen care se referă la numărul de ioni de hidrogen din soluție.