Obiceiurile și procesele de conștientizare a calității fac parte dintr-o filosofie de management care încearcă să îmbunătățească în mod constant calitatea, mai degrabă decât să atingă un anumit scop stabilit. Companiile angajează procese de conștientizare de calitate la nivel organizațional pentru a-și îmbunătăți produsele. În plus, persoanele beneficiază atunci când construiesc obiceiuri de conștiință de calitate în gândurile și comportamentele lor.
Există trei componente ale conștiinței de calitate la nivel individual. Primul pas este ca individul să-și dezvolte conștiința despre mediul ei și despre semnificația calității în cadrul acestuia. Al doilea pas presupune ca individul să-și alinieze obiectivele de calitate individuale cu cele ale organizației pentru care lucrează. Pasul final pentru individ este de a acorda atenție la ceea ce se poate face pentru a îmbunătăți calitatea în prezent, blocând distragerile și negativitatea.
Toyota utilizează procesele de conștiință de calitate. De generații, Toyota și-a îmbunătățit continuu metodele de producție, concentrându-se pe eliminarea deșeurilor și îmbunătățirea eficienței, în conformitate cu filozofia sa de "îmbunătățire zilnică".
În anii 1980, managerii din SUA au implementat procese de conștientizare a calității după ce au aflat de munca lui W. Edwards Deming, inginer și consultant care au influențat manageri japonezi. În cartea sa din 1982, "Out of the Crisis", Deming a subliniat 14 puncte pentru manageri. El a cerut managerilor să stabilească obiective de calitate pentru angajați, în loc să se bazeze pe valori de producție bazate pe cote. Obiectivele bazate pe calitate permit angajaților să se mândrească cu munca lor, în loc să se confrunte cu o relație contradictorie cu conducerea.
