Exemple de benthos includ stridii, corali, steluțe și scoici. Factori precum temperatura apei, salinitatea și cantitatea de lumină conduc compoziția comunităților bentonice într-o anumită zonă și pot varia substanțial diferite regiuni geografice.
Organismele bentonice care trăiesc pe nisip sunt numite epifaune. Aceste animale se atașează de alte obiecte; exemplele includ bureți, picături de mare și grătare. Spre deosebire de acestea, infauna urzește în nisip. Exemple de infauna includ scoici de ras și viermi de panglică roșie. Multe dintre aceste organisme au adaptări pentru un astfel de stil de viață, cum ar fi părul sau secrețiile de mucus care facilitează mișcarea prin nisip.
Deoarece aceste creaturi sunt adesea imobile sau se mișcă lent, ele filtrează furajele și se bazează pe particule în apă pentru alimente. Acest comportament alimentar le poate face foarte importante din punct de vedere ecologic, deoarece filtrarea lor constantă îndepărtează reziduurile de pe apă, ceea ce duce la o calitate îmbunătățită a apei. Ei au adesea mecanisme de apărare pentru a compensa viteza lor lentă, cum ar fi cochilia sau veninul.
În plus, prin construirea unui substrat dur pe fundul mării, organismele bentonice creează habitate productive în care proliferă viața mării. Acestea sunt adesea hotspoturi ale biodiversității, ca în cazul recifelor de stridii sau de corali. Organismele bentonice sunt, de asemenea, o sursă importantă de hrană pentru prădătorii acvatici mai mari.
