Germinarea reușită depinde de mai mulți factori care apar în armonie unul cu celălalt. Sămânța trebuie mai întâi să fie viabilă sau vie și în majoritatea cazurilor trebuie să fi trecut printr-o perioadă de temperaturi scăzute. Acest proces se numește stratificare. Când este prezentă combinația potrivită de apă și căldură, stratul de semințe se rupe, permițând radiculului să iasă. Această rădăcină inițială servește și pentru a ancora răsadul în sol astfel încât cantități mici de apă și vânt să reprezinte mai puțin o amenințare la adresa supraviețuirii.
După ce radicul dezvoltă fire de păr rădăcinoase care încep să ia substanțe nutritive din sol, primul strat, numit plumule, iese din pământ. Plumulele vor conține două cotiledoane, care nu sunt frunze adevărate, ci mai degrabă material fotosintetic care se formează de fapt în timpul perioadei embrionare. Cotyledons sunt mai mari decât frunzele adevărate și servesc la fotosinteza cât mai multă energie posibilă pentru planta în creștere. Când cotiledonurile încep să crească și devin galbene, primele frunze adevărate încep să iasă din plumule.
La scurt timp după apariția adevăratelor frunze, cotiledoanele se vor scufunda și vor cădea din plante. Germinarea este completă atunci când frunzele noi încep să fotinezeze energia de la soare pentru a promova creșterea plantei.
