Consumul excesiv sau persoanele care consumă resurse mai repede decât pot fi reumplete reprezintă principala cauză a epuizării resurselor. Suprapopularea, dezvoltarea industrială și tehnologică, eroziunea, defrișările, supra-pescuitul, irigarea, mineritul și poluarea contribuie la această problemă.
Rata la care oamenii consumă resurse naturale pentru hrană, adăpost, pentru a genera energie și a produce produse este nesustenabilă. Resursele naturale includ apele subterane, pădurile, solul, combustibilii fosili și animalele marine. Pe lângă consumul direct, efectele poluării și schimbările climatice pun în pericol resursele. De exemplu, ghețarii care alimentează mai multe râuri majore se topesc; acest lucru ar putea duce la secetă în viitor.
Suprapopularea nu numai că sporește consumul de alimente, ci și că necesită adăpost și spațiu de locuit. Înlăturarea pădurilor pentru a crea spațiu pentru ferme și dezvoltarea zonelor urbane duce la defrișări, iar construcția consumă resurse minerale, cum ar fi nisip, pietriș și piatră zdrobită. Defrisarea duce deseori la eroziune și epuizarea solului, iar unele practici agricole introduc toxine în sol și epuizează rezervele de apă. Industriile se extind pentru a răspunde cerințelor populației mondiale în creștere, consumând cantități tot mai mari de resurse.
Reutilizarea obiectelor nebiodegradabile, cum ar fi saci de cumpărături și sticle de sticlă, scade cantitatea de deșeuri care trece la depozitele de deșeuri, scade cererea de produse noi și limitează consumul de materii prime. Reciclarea economisește în mod similar resursele.