Evoluția culturală unilineară este un fenomen care descrie dezvoltarea culturilor de la forme simple de bază la societăți civilizate. Este o teorie a secolului al 19-lea care explică evoluția tuturor societăților umane care au avut loc de-a lungul unei comune line, de la vânători și colectori la comunități complexe civilizate.
Evoluția unilineară, cunoscută și ca evoluție socială clasică, este o teorie socială despre evoluția comportamentelor umane în ansamblul lor. Această teorie a fost un concept semnificativ în domeniul antropologiei. Se preconizează că diferitele stări sociale sunt aliniate într-o linie dreaptă care se deplasează de la cele mai necivilizate la cele mai complexe. Afirmă că, pentru că omenirea era una de origine, dezvoltarea lor a fost aceeași pe toate continentele.
Culturile umane au evoluat de la specii simple la ființe mai complexe, evoluând prin diferențierea muncii. În primele zile ale omenirii, oamenii trăiau în grupuri omogene, apoi au apărut ierarhii sociale care distinseau indivizii ca regii, învățați și muncitori. Cresterea acumularii de cunostinte in continuare diferentiaza oamenii in diferite grupuri.Această teorie a pierdut favoarea în rândul savanților cu privire la introducerea unei viziuni divergente sau a unei evoluții culturale multiliniare la începutul secolului al XX-lea. Aceasta a reprezentat o mare parte din cercetarea ulterioară în domeniile antropologiei și arheologiei.
