Definiția operațională a fericirii este atunci când o persoană poate identifica unul sau mai multe evenimente sau condiții specifice sau observabile pe care orice alt cercetător le poate măsura sau testa independent în legătură cu fericirea.
De exemplu, fericirea poate fi măsurată la un individ cu câte ori o persoană râde în timpul unei conversații. Un observator poate număra râde într-un cadru specific. Pe baza gama de numere pe care observatorul o are care determină fericirea, ei pot lua o decizie. Este important să rețineți totuși că aceste observații și măsurători nu indică dacă subiectul este de fapt fericit.
