Tipurile cauzelor și efectului fals se încadrează în mod obișnuit în trei categorii: cauzalitate inversă, cauzalitate bidirecțională și variabilă comună-cauzală. Reacția cauzală se referă la notarea a două evenimente legate, A și B, unde A provoacă B, dar o persoană presupune că B provoacă A. De exemplu, observând că un cuptor fierbinte conține alimente fierbinți poate duce la presupunerea incorectă că alimentele calde au cauzat cuptorul să se încălzească mai degrabă decât că cuptorul fierbinte a determinat alimentarea să se încălzească.
Eroarea logică bidirecțională a cauzalității are loc atunci când atât A provoacă B, cât și B provoacă A, dar presupunerea efectului este că numai A provoacă B sau numai B cauzează A. În variabila comună-cauzală a cauzei și efectului fals, relația între A și B este presupusă fără a lua în considerare prezența unei a treia variabile. Acest tip de eroare este uneori explicat prin propoziția, "Corelația nu este egală cu legătura." De exemplu, folosind observația că ambele niveluri de obezitate și CO2 au crescut de la anii 1950 până la concluzia că creșterea nivelului de CO2 provoacă creșterea obezității este o eroare variabilă comună cauzală. O a treia variabilă poate explica ambele creșteri.
