Unele dintre efectele pe termen lung ale celui de-al doilea război mondial au fost împărțirea Germaniei în două state distincte, distrugerea numeroaselor orașe europene și asiatice, o redefinire majoră a puterii politice în fracțiunile occidentale și sovietice, al Națiunilor Unite, o consolidare a puterii corporative și începutul unei perioade de prosperitate sporită în Statele Unite. Două rezultate cheie ale celui de-al doilea război mondial au fost formalizarea alianțelor postbelice prin NATO și Pactul de la Varșovia, și începerea unei curse de arme nucleare între cele două facțiuni. În Orientul Mijlociu, planul de despărțire pentru Palestina formulat de Națiunile Unite a condus la crearea statului Israel și la intensificarea conflictului cu țările arabe învecinate.
În Asia postbelică, forțele americane au ocupat Japonia după predarea națiunii, iar SUA au preluat administrația posesiunilor anterioare ale insulei. Coreea, care nu mai era sub dominația japoneză, a fost împărțită și ocupată de Uniunea Sovietică în nord și în S.U.A., în sud. Stări separate au apărut pe ambele părți ale liniei de partiție, fiecare susținând o regulă legitimă asupra celeilalte și, eventual, conducând la războiul coreean. Războiul civil a fost reluat în China după predarea Japoniei, ceea ce a dus la o victorie comunistă și la crearea Republicii Populare Chineze cu forțele naționaliste înfrânte care înființează un guvern în exil pe insula Taiwan.
