Enciclopedia Britannica afirmă că lutețiul este folosit în cercetare, iar compușii săi sunt utilizați ca gazde pentru fosforii și scintilații cu raze X. Oxidul său este de asemenea utilizat în lentile optice.
Jefferson Lab explică faptul că lutețiul nu are utilizări practice pe scară largă, însă izotopii radioactivi ai acestuia au o potențială utilizare ca un catalizator în mai multe procese de hidrogenare și polimerizare și în cracarea produselor petroliere. Este cunoscut ca unul dintre cele mai grele elemente de pregătit. Elementul este obținut în principal printr-un proces de schimb de ioni din nisip monazit, care conține o mulțime de elemente de pământuri rare.
Lutetiumul Fapte afirmă că lutețiul este utilizat în diverse aplicații. În formă de izotop, se utilizează pentru radioterapia tumorilor mici și moi. Cristalele de lutetiu sunt utilizate în mod tipic în scanările medicale la nivel molecular. În plus, lutețiul are utilizări în laserele meteorologice care detectează viteza, direcția, umiditatea și poluarea vântului. Sistemele integrate de înaltă tehnologie constau din lentile optice cu index mare de refracție, care sunt realizate cu granat de lutțiu din aluminiu.
Lutețiul se găsește la o concentrație medie de 0,5 părți per milion în crusta Pământului. Resursele sale apar în medii geologice diferite în întreaga lume, cum ar fi minereurile de adsorbție ionică, eudialyte, synchisite și xenotime. De obicei, este extras ca produs secundar al mineralelor din staniu, titan și zircon.