Sinteza proteinelor diferă în prokaryotes și eucariote datorită variațiilor procesului de inițiere și a metodei de translație a informațiilor efectuate de către celule. Eucariotele sunt de obicei mai complexe decât procariotele și realizează o formă mai complicată de sinteza proteinelor.
Sinteza proteinelor în prokaryotes și eucariote presupune utilizarea unui tip de material genetic cunoscut sub numele de mRNA, care copiază informațiile necesare pentru a crea o nouă proteină din gene și o transportă într-o organelle celulară cunoscută sub numele de ribozom. Atunci când mRNA ajunge la ribozom, începe prima etapă a sintezei proteinelor, cunoscută ca inițierea, în care ribozomul încearcă să traducă corect mRNA pentru a crea proteina dorită. Sinteza proteinelor impune ribozomul să se lege la un lanț de aminoacizi și baze găsite în mRNA cunoscut ca un codon. Acest lucru permite ca mRNA să se potrivească cu acizii ribonucleici de transfer cunoscuți ca tARN pentru a continua procesul de sinteză a proteinelor. Localizarea codonului utilizat pentru a traduce ARNm și pentru a sintetiza o nouă proteină diferă între eucariote și procarioti, rezultând două secvențe diferite care au loc pentru sinteza proteinelor. Când sinteza proteinelor este finalizată în ambele tipuri de celule, codonii specifici, cunoscuți sub numele de codoni de stop, provoacă o reacție în ribozomul care termină secvența de sinteză și permite proteinei nou create să fie eliberată în celulă.Postări similare
Alte postări interesante
