Cele trei subfaze ale interfazei sunt similare în sensul că există o dezvoltare constantă a celulelor în timpul fiecărei faze și nu are loc diviziunea celulară. Fiecare dintre cele trei etape se termină cu un punct de control celular pentru a se asigura că numai celule fără mutații sunt copiate înainte de a trece la pasul următor.
Stadiile de interfază, cunoscute sub numele de faza G1, faza S și faza G2, toate pregătesc în mod activ celulele pentru divizare prin creșterea fizică și duplicarea ADN-ului. În timpul fazei G1 sau în Gap 1, o celulă își dublează dimensiunea originală în vederea pregătirii pentru divizarea în două celule fiice. Celula produce cantități mari de proteine necesare pentru replicarea ADN și formează organele adiționale. Faza S, cunoscută și sub denumirea de sinteză, este perioada în care celula își duplică ADN-ul, asigurând repetarea tuturor cromozomilor. În faza G2 sau în Gap 2, celula își reia creșterea prin integrarea diferitelor proteine necesare în timpul mitozei.Odată ce o celulă a terminat toate etapele interfazei, ea se mută în mitoză, timp în care celula se divizează pentru a produce două celule identice genetic. Celulele nou create pot apoi să revină la primul pas al interfazei și să repete ciclul din nou. Acest ciclu repetitiv de diviziune celulară este metoda prin care pielea, părul și celulele sanguine sunt reînnoite.
