Planeta orbitează în jurul Soarelui ca urmare a tragerii gravitaționale sau a atracției naturale dintre două mase. Pământul are o viteză care este perpendiculară pe forța tragerii soarelui, determinând-o să se miște în mod circular.
Sursa mișcării planetare este rezultatul formării sistemului solar cu 4,6 miliarde de ani în urmă, când o serie de evenimente au plasat planetele contemporane în forța și modelul lor de rotație curent. După Big Bang, masele rămase de hidrogen gazos au format bile de filare gigantice care s-au prăbușit sub greutatea gravitației. Acest lucru a comprimat gazul în obiecte mari de materie solidă care se rotește într-o mișcare rapidă, circulară. Masa mare a Soarelui în centrul sistemului solar creează suficientă gravitate pentru a menține toate planetele pe orbită.
Sistemul solar funcționează la un echilibru în care două forțe opuse care acționează pe planete se anulează reciproc. Gravitatea trage planetele spre interior, iar inerția și orbita lor conduc spre exterior. În acest proces, gravitatea Soarelui trage planetele într-o orbită curbă în interiorul sistemului solar și îi împiedică să tragă în spațiu adânc. Așa cum gravitatea Pământului își păstrează luna pe orbită, Pământul orbitează Soarele din cauza tragerii gravitației Soarelui.
