O furtună tropicală se formează atunci când apele calde și calde ale oceanului încălzesc aerul deasupra suprafeței, creând un curent de convecție. De-a lungul timpului, acest curent atrage umezeala si caldura in nivelele superioare ale atmosferei, creand motorul rotativ care conduce o furtuna tropicala sau un uragan. Cu cât mai multă furtună rămâne în zonele oceanului cu condiții favorabile, cu atât va crește mai puternic.
Atunci când aerul cald umed se ridică de pe suprafața oceanului, acesta creează o zonă cu presiune scăzută. Aerul exterior se deplasează pentru a umple acest nivel scăzut, generând vânturi suflate în centrul depresiunii. Când aerul se ridică în straturi mai reci, formează nori, deoarece umiditatea se condensează în atmosferă. O diferență accentuată între temperaturile aerului la diferite straturi face atmosfera instabilă, provocând ploaie și furtuni. De-a lungul timpului, fluxul constant de aer face ca acești nori să se rotească în timp ce cresc în putere, crescând puterea furtunii.
O depresiune tropicală devine o furtună tropicală atunci când vântul atinge 39 de mile pe oră. Dacă furtuna se întărește suficient pentru a ajunge la vânturile de 74 mph, devine un uragan de categoria 1, categoriile mai mari începând cu 96, 111, 131 și 155 mph. O furtună poate să se întărească și să slăbească de mai multe ori pe durata vieții sale, transformându-se dintr-o furtună tropicală într-un uragan și înapoi în funcție de viteza vântului.
