Vântul provoacă eroziunea în trei moduri: suspensie, saltare sau fluaj de suprafață. Există multe probleme care apar din eroziunea vântului, inclusiv poluarea aerului, pierderea și uscarea solului. Cultivarea solului, barierele de cultură și fâșiile de cultură contribuie la reducerea efectelor eroziunii eoliene.
Eroziunea eoliană este un eveniment natural, dar în general este dăunător mediului. Vantul poate sufla solul la orice înălțime, însă, potrivit Laboratorului Național de Cercetare a Eroziunii Solului de la Purdue, peste 93% din eroziunea suspensiei are loc la sau sub 3,3 metri sau un metru.
Suspensia apare când particulele de praf foarte fine și murdăria sunt ridicate în vânt. Odată ajuns în aer, particulele se deplasează foarte înalt și pe distanțe lungi. Aceasta este cea mai ușor de recunoscută formă de eroziune eoliană.
Majoritatea solurilor care se mișcă prin eroziunea eoliană sunt prin salamare. Particulele solului sunt ridicate în aer și curg orizontal peste suprafața Pământului. Salatia provoacă daune grave vegetației și suprafeței solului.
