Peștele sălbatic osmoregulează prin transportarea sarii din sânge și în apă înconjurătoare prin intermediul celulelor specializate în creierele lor. Peștii de pește sălbatic produc, de asemenea, doar o cantitate foarte mică de urină pentru a reține cantitatea maximă de apă.
Osmoregulația este procesul în care peștii mențin un echilibru al nivelelor lor interne de sare și apă. Adaptarea peștelui de apă sărată le permite să osmoreguleze și să supraviețuiască în mediile cu apă sărată. Peștii de pește sălbatic sunt hipotonici, ceea ce înseamnă că concentrația lor internă de sare este mai mică decât mediul înconjurător. Din acest motiv, ei pierd în mod constant apă prin osmoză.
Consumul de apă de mare ar duce la prea multă sare în sângele acestor pești. Osmoregularea prin intermediul celulelor secretoare de clorură specializată în branhii permite îndepărtarea excesului de sare. Ei sunt capabili să recupereze apa pe care o pierd, fără a absorbi sare.
Din moment ce aceste pești pierd mereu apă prin osmoză, nu își pot permite să excretă o cantitate mare de urină. Pestele de pește sălbatic realizează acest lucru prin rate minime de curgere a rinichilor. În plus, rinichii de pește de apă sărată conțin foarte puține glomeruli, care filtrează sânge pentru a forma urină. Aceste caracteristici specializate permit peștilor de apă sărată să mențină salinitatea corespunzătoare.
