Potrivit Comisiei Europene, Europa a răspuns crizei financiare prin angajarea băncilor la 13% din PIB-ul anual al UE între 2008 și 2011. În aceeași notă, a lansat, de asemenea, un program de redresare în toate Țările europene pentru a proteja locurile de muncă și pentru a proteja investițiile economice. Acest lucru a jucat un rol esențial în evitarea rutelor bancare și economisirea investițiilor europene.
Drept urmare, euro și-a menținut valoarea, protejând astfel zona euro de efectele devastatoare ale crizei financiare. Poziția țărilor europene include un adevărat angajament de a consolida reglementarea și supravegherea financiară, punând un accent deosebit pe îmbunătățirea monitorizării agențiilor de rating și pe stabilirea de standarde de reglementare pentru a pune capăt evaziunii fiscale și a secretului bancar. Deși majoritatea acestor măsuri sunt binevenite, acestea nu reflectă angajamentul de a transforma industria financiară globală.
Un răspuns eficace și global la criza economică nu este acela de a păstra numai economiile mari și statele puternice, ci toate țările, inclusiv cele în curs de dezvoltare. Criza economică a servit de asemenea lecțiilor țărilor europene. Băncile centrale și guvernele din Europa sunt acum conștiente de necesitatea de a evita greșelile care ar putea duce la o altă criză globală. De exemplu, băncile pot fi evitate acum, politicile monetare au fost reduse și țările europene nu au recurs la protecționism.
