O stea de dimensiuni medii este una care variază de la una la trei mase solare și urmează secvența principală a vieții unei stele. Stele medii, cum ar fi soarele, pot trăi pentru miliarde de ani, în timp ce omologii lor mai mari ard mai repede.
O stea medie își petrece cea mai mare parte a timpului în secvența principală, sau metoda prin care se îmbină hidrogenul în heliu pentru a crea energie. Steaua continuă să-și fuzioneze întregul hidrogen în heliu și este considerată a fi în faza "adultă" a ciclului său de viață în acest timp. Soarele este așteptat să dureze aproximativ cinci miliarde de ani înainte de a-și folosi tot hidrogenul și a deveni un gigant roșu. Acest lucru se întâmplă atunci când nu mai există energie pentru a rezista tragerii gravitației.
Steaua se prabuseste si incepe sa fuzioneze heliul, care nu produce atat de multa energie ca fuziunea cu hidrogen. Steaua se extinde la sute sau mii de ori dimensiunea sa originală, apoi se prăbușește într-un pitic alb când heliul său este topit în carbon și fier. Acest proces de fuziune necesită mai multă energie decât produce. Piticii albi strălucesc cu căldură reziduală până când își radiază toată căldura în spațiu.