Betelgeuse are o temperatură mai scăzută de 4.000 grade Fahrenheit decât soarele, măsurând o temperatură efectivă de 6000 de grade Fahrenheit comparativ cu cea de 10.000 grade Fahrenheit. În ciuda temperaturii mai scăzute, diametrul lui Betelgeuse de 600 milioane mile este de aproximativ 700 ori diametrul soarelui. Betelgeuse primește o mare atenție din partea oamenilor de știință din cauza mai multor întrebări fără răspuns cu privire la compoziția și mișcările sale.
Betelgeuse este un supergiant roșu în clasificarea M, ceea ce înseamnă că apare portocaliu deschis și roșu la ochiul uman. Steaua emite 7500 de ori mai multă energie decât soarele. Ca supergiant roșu, Betelgeuse este probabil mult mai aproape de sfârșitul vieții decât soarele, un pitic alb tip G. Betelgeuse este de 520 de ani-lumină de la Pământ și este vizibilă în constelația Orion.
Temperatura relativ rece pe Betelgeuse rămâne un puzzle pentru astronomi. Oamenii de stiinta trebuie sa determine de ce gazele care parasesc stelele sunt mult mai reci decat se astepta, precum si cum masa masiva a lui Betelgeuse este sustenabila la temperaturi atat de scazute. Mai mulți oameni de știință au sugerat că aceste temperaturi pot fi explicate prin prezența unui câmp magnetic mare sau a unei serii de unde de șoc care se reverberează prin stea, dar va fi necesară o observație suplimentară pentru a determina cauza temperaturilor reci ale lui Betelgeuse.
Astronomii sunt, de asemenea, interesați de diametrul foarte variabil al lui Betelgeuse. În timp ce diametrul său este în medie de 700 de ori mai mare decât cel al soarelui, acesta se extinde și contractează regulat în mod dramatic. Aceasta înseamnă că diametrul său se poate schimba între 550 și 920 de ori mai mare decât soarele.
O altă întrebare pe care astronomii și oamenii de știință o au despre Betelgeuse are de a face cu viteza rotației sale. Steaua se rotește la o viteză foarte mare, ceea ce este neobișnuit datorită masei sale mari. Unii oameni de știință au speculat că rata mare de rotație a fost inițiată acum 100 000 de ani, când Betelgeuse a absorbit o altă stea.
Betelgeuse este, de asemenea, notabil pentru astronomi datorită coliziunii sale iminente cu un nor de praf interstelar în câteva mii de ani. Observațiile starului au determinat oamenii de știință să prezică că se va ciocni cu această masă de praf interstelar la o viteză de 66,960 mile pe oră. Ea a prezis că marginea stelei va începe să se ciocnească cu norul în aproximativ 5000 de ani, iar norul va ajunge la centrul stelei cu 12.500 de ani mai târziu.
