Programul de 14 puncte al președintelui Woodrow Wilson pentru pacea mondială a fost elaborat la începutul anului 1918 și a inclus recomandări și idei pentru rezolvarea problemelor teritoriale în rândul națiunilor combatante; a inclus principii de promovare a păcii, cum ar fi tratatele, comerțul mondial, libertatea mărilor și reducerea armamentelor. O altă recomandare importantă inclusă în program vizează formarea Ligii Națiunilor, o organizație care să ajute să promoveze securitatea colectivă și integritatea teritorială a tuturor statelor.
Președintele Wilson, un vizionar în perspectivă, a avut drept scop nu numai să protejeze interesele SUA în timpul primului război mondial, ci și să promoveze principiile păcii și justiției în întreaga lume. Pentru a atinge aceste obiective, el a elaborat un program de 14 puncte cu recomandări specifice pentru realizarea păcii, securității colective și independenței politice a tuturor națiunilor. Majoritatea punctelor au abordat aspecte specifice legate de integritatea teritorială și cauzele războiului în sine, cum ar fi tratatele secrete și rasele de arme. Alte propuneri au oferit un plan general pentru realizarea păcii în viitor, inclusiv principiul autodeterminării minorităților coloniale oprimate. Recomandarea sa finală de a forma Liga Națiunilor nu a fost niciodată ratificată de Senatul SUA, iar Statele Unite nu s-au alăturat niciodată organizației.
Punctele paisprezece sunt adesea considerate un punct culminant în eforturile diplomatice ale Wilson și ale SUA de a revizui relațiile internaționale la vremea respectivă. Deși nu s-au acceptat toate punctele din program, Cele 14 Puncte au stat la baza Tratatului de la Versailles, acordul care a încheiat în sfârșit primul război mondial.
