Stimulentele interne sunt gânduri sau senzații fiziologice care declanșează existența unei ființe vii. Stimularea internă a foametei, de exemplu, declanșează lucruri normale de viață pentru a căuta alimente.
Stimulentele interne asigură că lucrurile vii sunt motivate pentru a face lucruri care susțin viața, cum ar fi mâncarea, excreția și reproducerea. În timp ce mulți stimuli interni, cum ar fi foamea sau somnolența, apar în mod spontan, majoritatea stimulilor interni sunt reacții la stimuli externi. De exemplu, stimulul unei pisici masculine de a se reproduce este declanșat când miroase, aude sau vede o pisică de sex masculin în căldură.
Instalațiile se împletesc și cu stimuli interni. Aceste interacțiuni complexe depind de stimuli interni, de stimuli externi și de un răspuns programat pentru a funcționa corect. Un exemplu ar fi instinctul de păsări să zboare spre sud pentru iarnă. Acestea sunt stimulate în exterior de o scădere a temperaturii și stimulate intern de foamea cauzată de deficitul de alimente, astfel încât acestea zboară instinctiv spre sud, unde este mai caldă și mai multă hrană este disponibilă.
O înțelegere a modului în care funcționează stimulii interni este, de asemenea, importantă pentru marketerii și pentru alții care depind de manipularea comportamentului uman. De exemplu, restaurantele au învățat să miroasă mirosul de alimente în afara trotuarelor și străzilor. Mirosul devine un stimul extern care declanșează foamea sau apetitul și poate conduce clienții în restaurant pentru a calma stimulul intern.
