Un exemplu primar care demonstrează a treia lege de mișcare a lui Newton este un avion care zboară, unde două perechi de forțe de acțiune-reacție influențează zborul. Alte exemple includ un copil care sărituri, o minge de sărituri și un fruct care se încadrează.
Fizicianul și matematicianul englez Sir Isaac Newton au formulat trei concepte fundamentale privind mișcarea obiectelor fizice atunci când diferite forțe acționează asupra lor. Legea treia a lui Newton ilustrează interacțiunea care are loc între două obiecte. De exemplu, atunci când un obiect "P" exercită o forță împotriva obiectului "Q", o forță egală și opusă este întotdeauna exercitată de Q față de P. Aceste forțe sunt denumite forțe de reacție.
Într-un avion care zboară, patru tipuri de forțe acționează asupra acestuia. Forța ascendentă se referă la ascensor, care este opus și egal cu greutatea aerului. Această forță descendentă pe care aerul o exercită asupra aripilor navei creează de fapt forța de ridicare care face avionul să zboare. Forța inversă se referă la tracțiunea, care acționează în direcția opusă forței de împingere a avionului.
Când un copil sare, picioarele exercită o forță descendentă asupra solului, care este contracarată de forța exercitată de pământ asupra picioarelor copilului. Această forță permite copilului să fie împins de pe sol și să fie suspendat în aer timp de câteva secunde. Un scenariu similar apare atunci când o minge este aruncată pe sol. În cazul unui fruct care se încadrează, pământul exercită o forță gravitațională descendentă asupra ramurii de copac unde fructul este atârnat. O forță egală și opusă este exercitată de ramura de pe pământ pentru a nu se mai prăbuși. În cele din urmă, gravitatea depășește această forță ascendentă și fructul cade la pământ.
