Șomajul provoacă sărăcia răspândită, creșterea ratei criminalității, instabilitatea politică, exploatarea forței de muncă și reducerea dezvoltării economice în societate. Șomajul poate duce, de asemenea, la probleme psihologice, cum ar fi boala mintală, anxietatea și depresia.
Sărăcia răspândită Șomerii nu au nici o sursă de venit, ceea ce le face în imposibilitatea de a accesa facilități de bază cum ar fi asistența medicală de calitate, educația și nutriția. Prin urmare, astfel de indivizi sunt obligați să trăiască în condiții proaste.
În plus, șomajul generalizat determină o reducere a puterii de cumpărare a economiei. Pentru economii mai puțin diversificate, acest lucru poate avea un efect de ripple care cauzează pierderi suplimentare de locuri de muncă. În acest sens, poate apărea o recesiune economică din cauza ratelor șomajului nesustenabile.Instabilitatea politică Șomajul larg răspândit combină creșterea activismului anti-guvernamental și a revoluțiilor. În majoritatea cazurilor, cetățenii nemulțumiți se duc în stradă în semn de protest împotriva unor perioade economice aspre, ducând adesea la ciocniri între agențiile de aplicare a legii și protestatari. De exemplu, criza economică din Venezuela în perioada 2012-2017 a dus la proteste răspândite, violență urbană și tulburări civile în majoritatea orașelor sale.
Exploatarea muncii Șomajul într-o societate poate duce la un excedent de forță de muncă în economie. În acest sens, angajații acceptă cu ușurință să lucreze pentru salarii mici în condiții de mediu dure. Acest sentiment de disperare al angajaților îi expune la maltratare și exploatare de către angajatorii lor. Exploatarea forței de muncă este evidentă în unele țări din lumea a treia, cum ar fi India, unde muncitorii calificați câștigă mai puțin de 2 dolari pe zi, în ciuda experienței și calificărilor educaționale.
Dezvoltare economică redusă Pentru a reduce efectele negative ale șomajului, unele guverne inițiază programe de ajutoare de șomaj pentru cetățenii săi strămbați temporar. Astfel de programe sunt costisitoare pentru contribuabili și pot conduce la împrumuturi guvernamentale sau la realocarea altor fonduri de dezvoltare. Acest lucru poate duce la cheltuieli reduse pentru dezvoltarea infrastructurii, educație, sănătate și alte programe de dezvoltare economică.
Probleme psihologice Pierderea locurilor de muncă poate duce la boli mintale, depresie, pierderea stimei de sine și creșterea anxietății. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea oamenilor se mândresc cu capacitatea lor de a-și asigura familiile. Cazurile extreme de probleme psihologice generate de șomaj pot duce la sinucidere, violență domestică sau divorț.
Pierderea abilităților Șomajul prelungit poate duce la pierderea aptitudinilor vitale și a productivității. Acest lucru se datorează faptului că abilitățile profesionale, cum ar fi cele din domeniul medical și de inginerie, necesită o utilizare constantă și actualizări pentru a ține pasul cu cele mai recente inovații tehnologice. În plus, indivizii care rămân șomeri pe perioade lungi de timp se confruntă cu provocări în găsirea de noi locuri de muncă, ceea ce duce la pierderea abilităților.
Creșterea ratelor de criminalitate Ca urmare a șomajului, tinerii care nu mai sunt activi sunt forțați să participe la activități criminale, cum ar fi jafurile armate, traficul de droguri, jocurile de noroc și prostituția, pentru a se împlini. Astfel de crime sunt comune în orașe interioare și națiuni mai puțin dezvoltate din cauza oportunităților inadecvate de angajare. În plus, datorită șomajului pe scară largă, angajații prost plătiți sunt mai susceptibili la corupție, delapidare de fonduri și alte deficiențe sociale.
Pe de altă parte, tinerii șomeri se alătură adesea bandelor ilegale și organizațiilor teroriste în încercarea de a câștiga un anumit venit. De exemplu, creșterea pirateriei și apariția grupurilor teroriste armate din Somalia a fost alimentată de șomajul datorită deceniilor de instabilitate politică.
