Matricea extracelulară, cunoscută și sub numele de ECM, conține fibronectina, colagenul și elastina. ECM reglează comunicarea intercelulară.
Fiecare dintre diferitele fibre proteice din cadrul ECM servește unui scop diferit. Colagenul reprezintă aproximativ 30% din masa totală de proteine a unui animal multicelulare, ceea ce îl face ca fiind cea mai numeroasă fibră proteică din ECM. Colagenul conferă corpului capacitatea de a se întinde. În termeni mai academic, colagenii reglează adeziunea celulară, suportă chemotaxia și asigură rezistența la tracțiune și dezvoltarea directă a țesuturilor.
Elastina este, de asemenea, o proteină predominantă care lucrează cu colagen. Elastina este ceea ce permite plămânilor și altor părți ale corpului să se întindă și să se miște. În mod specific, elastina permite acelor părți ale corpului să se întoarcă la forma lor anterioară după ce au fost întinse. Colagenul și elastina lucrează împreună în această privință, cu colagen care servește pentru a limita gradul în care se poate întinde un organ sau o parte a corpului, iar elastina îl readuce la forma originală.
Funcția fibronectinei este de a conduce organizarea ECM în sine. Fibronectina servește și ca mediator al atașării și funcției celulare. Fibronectina oferă servicii cruciale organismului în timpul migrării celulelor în timpul dezvoltării. Unii sugerează că fibronectina are un impact asupra cauzării bolilor cardiovasculare și a metastazelor tumorale în cazurile în care funcționează defectuos.