Particula subatomică cu o încărcătură negativă este electronul. Această particulă a fost identificată pentru prima dată în 1897.
Electronii joacă un rol important în determinarea reactivității unui atom. Reactivitatea, care se referă la abilitatea unui atom de a forma legături cu alți atomi, este determinată de numărul de electroni pe care un atom are în cochilia exterioară. Atomii cu opt electroni din cochilia exterioară nu reacționează cu alți atomi, făcându-i stabili. Atomii cu unul, doi, trei sau șapte electroni din carcasa exterioară sunt cele mai reactive.
Legăturile chimice se formează între atomi care renunță, câștigă sau împart electroni, formând compuși stabili. De exemplu, clorura de sodiu se formează când sodiul dă un electron și clorul câștigă un electron.
