Viscozitatea aparentă este raportul dintre stres și viteza de întindere a unui lichid. Este folosit pentru a descrie lichide care au vâscozități diferite în funcție de condiții. Ecuațiile utilizate în mod tipic pentru calcularea vâscozității se referă la fluide Newtoniene, care sunt acelea care pot fi măsurate cu un viscozimetru standard. Viscozitatea aparentă este calculul obținut prin aplicarea ecuațiilor newtoniene la fluidele non-newtoniene.
Viscozitatea aparentă este măsurată utilizând un reometru, care este un dispozitiv care controlează mai mulți parametri decât un viscozimetru standard. Există două tipuri de reometre a căror utilizare este determinată de parametrii care trebuie controlați. Cele două tipuri de reometre sunt reometre cu forfecare și extensie. Ansamblurile de reometru măsoară viscozitatea aparentă prin controlul efortului de forfecare care are loc între diferitele straturi ale fluidului. Reometrele extinse controlează stresul care are loc în interiorul straturilor.
Viscozitatea aparentă poate fi considerată, de asemenea, drept frecare în interiorul unui fluid. Cauzele vâscozității sunt aderența diferitelor atomi și molecule în fluid. Similar cu situațiile cu frecare ridicată între substanțele solide, vâscozitatea ridicată (atât standard cât și aparent) duce la o mișcare mai mică între diferitele părți ale fluidului.
Vâscozitatea aparentă este foarte importantă pentru forarea petrolului. Vâscozitatea aparentă a fluidului de foraj este măsurată pentru a determina în mod adecvat lichidul de foraj care trebuie utilizat pentru foraj.
